Articolul este realizat de Dr Parliteanu Oana-Andreea
In tratamentul diabetului zaharat, la fel de importanta ca si medicatia este dieta. Daca pacientul nu va respecta dieta atunci nici un tratament nu va functiona si nu ii va aduce acestuia echilibrul glicemic.
In ghidurile internationale de tratament ale diabetului zaharat de tip 2, prima masura care se aplica, unui pacient nou diagnosticat, este tratamentul prin dieta. Daca acest tratament nu da rezultatele dorite in decurs de 3 luni, atunci se vor adauga si antidiabeticele orale si in final insulina la tratamentul pacientului. Pentru a vedea care sunt si cum actioneaza antidiabeticele orale, va rugam sa vedeti articolul: „Antidiabetice orale in diabet„.
La debutul bolii, asadar, dar si pe parcursul evolutiei diabetului zaharat, dieta trebuie explicata de catre medicul diabetolog/dietetician sau nutritionist si ea trebuie adaptata vietii pacientului. Fiecare pacient va primi de la acestia, un plan de nutritie personalizat pe care sa il respecte si sa il transforme in mod de viata. Pacientul trebuie sa inteleaga ca modalitatea in care el mananca se va schimba pentru tot restul vietii. Nu poate tine o dieta pe termen scurt si apoi sa revina la vechile sale obiceiuri care l-au adus in aceasta situatie. I se va explica pacientului mecanismul de aparitie al diabetului zaharat de tip 2, mecanism datorat insulinorezistentei din obezitate. Astfel, acesta va intelege importanta dietei si a slabitului in procesul de a controla si a echilibra diabetul zaharat.
Pentru a revedea mecanismul de insulinorezistenta explicat, va rugam sa accesati articolul: “Afla ce risc ai sa faci diabet zaharat”.
Un pacient diabetic trebuie sa cunoasca alimentele premise, alimentele interzise si, mai ales, alimentele ce trebuie consumate cu “portia”. Aceste alimente sunt cele care contin glucide sau altfel denumite zaharuri sau carbohidrati. Glucidele sunt componente ale alimentelor care la nivel intestinal se descompun in glucoza. In momentul in care sunt absorbite in sange ele cresc valoarea glicemiei. Altfel spus, ele sunt zaharuri care dupa ce sunt consumate, ridica nivelul de zahar din sange.
Pentru a vedea care sunt alimentele ce contin glucide / hidrati de carbon, va rugam sa accesati articolul:”Principii de nutritie la pacientii cu diabet zaharat”.
In cazul pacientilor cu diabet zaharat de tip 2 tratati cu antidiabetice orale, dieta cel mai adesea intalnita este aceea cu impartire in 5 mese, 3 mese principale si 2 gustari. Gustarile sunt de regula in intervalul orar 10.30-11.00 si 16.30-17.00.
Motivul pentru care mesele si gustarile sunt dispuse in acest fel este acela de a fi impartite in cantitati mici la intervale scurte de timp. Cu alte cuvinte, pacientul mananca mai des, nu mai are timp sa i se faca atat de foame si in acest fel va manca mai putin. Beneficiul acestor mese mici si dese, este micsoararea volumului stomacului si ulterior scaderea in greutate. Un orar ordonat de mese ajuta la scaderea in greutate si mai apoi la mentinerea greutatii pe care pacientul a obtinut-o.
Dieta unui pacient diabetic nu va avea modificat doar orarul de mese, ea va cuprinde modificari si in cantitatea meselor dar mai ales in calitatea continutului meselor. Pacientul va primi, in functie de numarul de kilograme pe care il are si de eventuale patologii ascoiate, un numar fix de hidrati de carbon, ce va varia intre 140g si 220g. Astfel, un pacient obez va primi 140 sau 160 grame de hidrati de carbon (HC) impartiti in 5 mese. Un pacient normoponderal sau usor supraponderal va primi 180g HC. Un pacient slab sau extrem de slab va primi 200 – 220 si in mod exceptional 240-250g HC cand vorbim despre de nutritie severa.
Vom detalia putin cea mai frecventa dieta, pe cea cu 180g HC in 5 mese. Dupa cum spuneam, pacientul are 3 mese si 2 gustari. Va avea cate 20g HC la fiecare gustare si la cele 3 mese ramase va imparti diferenta (180 – 20 – 20 = 140g HC ramasi). Impartirea celor 140g HC se poate face astfel: 50g HC dimineata, 50g HC la pranz si 40g HC seara. Daca pacientul relateaza ca nu poate manca dimineata atat de mult, atunci se va muta din cantitatea de dimineata la pranz sau seara (40g HC+50g HC+50g HC sau 30g HC+60g HC+50g HC).
Pe langa cantitatea de hidrati de carbon alocata fiecarei mese, pacientul va adauga proteine, lipide si fibre pentru a avea o masa completa. De exemplu, la masa de pranz pacientul are de mancat 50g HC, el ii poate compune din 250g cartof/orez/paste fainoase care au 20% HC (din 250g de piure va avea 50g HC) sau 150g mazare/fasole uscata care contin 20% HC (va avea 30g HC) la care poate aduga doua felii de paine sau 150g fruct. Pe langa cartof/orez/paste fainoase sau mazare/fasole cu paine sau fruct, pacientul poate sa mai adauge o friptura si o salata, sau legume, fara a le cantari pe acestea.
Articolul este realizat de Dr Parliteanu Oana-Andreea
Medic Diabet, Nutritie si Boli Metabolice
Asociatia Acces la Sanatate © 2024
DESPRE PROIECT
Contact rapid
