Dieta in dislipidemie

Dislipidemia este o boala care se caracterizeaza prin cresterea valorilor grasimilor din sange. Creste colesterolul total, cresc trigliceridele, creste LDL-colesterolul si scade HDL-colestrol. Dislipidemia poate fi cu hipercolesterolemie, hipertrigliceridemie sau mixta.

LDL-colesterol este fractiunea “rea” a colesterolului (low density lipoprotein= grasimi cu densitate mica). El favorizeaza aparitia bolilor cardiovasculare cum ar fi infarctul de miocard si accidentul vascular cerebral. Aceste molecule mici se pot “asocia” formand niste conglomerate de grasime, numite placi de aterom. Aceste placi de aterom se depun pe interiorul vaselor de sange.

Placile de aterom nu sunt stabile, ele se pot desprinde de pe peretele intern al vaselor de sange si pot pleca in circulatie unde vor infunda un vas de sange. Daca infunda un vas de sange la nivelul inimii se formeaza infarctul de miocard. Daca infunda un vas de sange la nivel cerebral se formeaza accidentul vascular cerebral (numit popular “comotie cerebrala”). Daca infunda un vas de sange de la nivelul extremitatilor (picioare) formeaza boala arteriala periferica ce poate duce la cangrena si amputatia piciorului afectat.

LDL colesterol – grasimi cu densitate mica

O valoare normala pentru LDL-colesterol este sub 130 mg/dl la persoanele care nu au avut in istoric probleme cardiovasculare. Sub 100 mg/dl este la persoanele care prezinta factori de risc pentru boli cardiovasculare. Pentru persoanele care au avut deja in istoric o patologie cardiovasculara este indicat sa fie sub 70 mg/dl (unele ghiduri indica sa fie cat mai mic fara a mai da o valoare pentru beneficii cat mai mari).

HDL colesterol – grasimi cu densitate mare

HDL-colesterol este fractiunea “buna” a colesterolului (high density lipoprotein= grasimi cu densitate mare), care ofera protectie impotriva evenimentelor cardiovasculare. Valorile de referinta sunt de peste 45 mg/dl la barbati si de peste 55 mg/dl la femei.

Colesterolul este ceea mai cunoscuta grasime pe care omul o are in circulatia sa si el are si roluri benefice. O cantitate normala a colesterolului este necesara corpului pentru a asigura buna functionare a creierului, pentru a asigura elasticitatea peretilor vaselor de sange si a imbraca organele interne. Multe organe interne au un invelis de protectie predominant compus din celule de grasime.

Desi cel mai adesea se aduc in discutie doar efectele negative ale colesterolului, este bine de stiut ca o dieta lipsita total de grasime, nu aduce beneficii. Ea poate aduce chiar probleme de sanatate pacientului.

Un alt rol important al grasimilor este faptul ca ele servesc ca substrat de dizolvare a unor vitamine. Vitaminele liposolubile se “dizolva” numai in grasime, asadar vor avea nevoie de ea pentru a se putea absorbi. Aceste vitamine sunt A, D3, E, F si K. Vitamina A are rol in mentinerea sanatatii vederii. Vitamina D3 fixeaza calciul in oase. Vitamina E este benefica pentru piele. Vitamina F are rol important in sistemul reproducator. Vitamina K este esentiala in coagularea sangelui.

Pornind de la rolurile acestor vitamine, ne putem da seama care vor fi probleme de sanatate ale pacientului, daca acesta nu are in alimentatie suficente grasimi in care aceste vitamine sa se dizolve si mai apoi sa se absoarba.

Efecte negative ale colesterolului 

Efectele benefice ale colesterolului au fost descrise mai sus, insa acesta are si multiple efecte negative, daca este in cantitati neadecvate. In special in cantitati mari, dar si cum am vazut mai sus si in cantitati mici. Cel mai mare risc la care expune o hipercolesterolemie (o valoare mare a colesterolului) este riscul de boala cardiovasculara – infarct de miocard, accident vascular cerebral, boala arteriala periferica.

Exista doua cauza majore care duc la aparitia dislipidemiilor. Prima este alimentatia, si desprea ea vom vorbi in cele ce urmeaza, a doua este cauza genetica, asa zisa dislipidemie familiara.

In ceea ce priveste dislipidemia produsa din cauza alimentatiei discutam despre persoane care consuma alimente cu continut mare de grasime, alcool si dulciuri concentrate.

Alimentele cu continut mare de grasime sunt in special carnurile grase, mezelurile, branzeturile hiperprocesate, fructele oleaginoase, oul, dulciurile concentrate si alcoolul. Ultimele doua, chiar daca nu au ele un continut crescut de grasimi, vor duce la crestererea valorilor colesterolului si trigliceridelor.

Este foare importanta si modalitatea de preparare a alimentelor. Spre exemplu, carnea prajita in ulei sau, si mai grav, in untura, vor duce si ele la cresterea grasimilor din sange. Adaosul de smantana sau cascaval ras peste alimente este iar un factor de risc in aparitia dislipidemiei (chiar daca mancam legume).

Principii in dieta pentru dislipidemie

Asadar, ca si principii in dieta pentru dislipidemie, avem:

• consumul de alimente cu continut redus de grasimi,
• preparate la cuptor,
• preparate fierte sau fripte, niciodata prajite in ulei,
• un consum redus de dulciuri,
• seminte, nuci, alune,
• maxim doua oua pe saptamana,
• interzicerea alcoolului.

Pentru a vedea mai in detaliu dietele pentru dislipidemie, va rugam sa accesati articolele “Dieta in hipercolesterolemie” si “Dieta in hipertrigliceridemie”.

Articolul este realizat de Dr Parliteanu Oana-Andreea

Medic Diabet, Nutritie si Boli Metabolice

Pe acelasi subiect: