Transplantul de pancreas rezolva frica de injectie – dar aduce si vindecarea?

Transplantul de pancreas rezolva frica de injectie – dar aduce si vindecarea?

Vineri, 29 noiembrie, doamna Sue York a suferit o operatie de transplant de pancreas cauzata de o teribila fobie la injectii. Intr-un viitor previzibil nu va mai trebui sa-si injecteze insulina. Doamna York a descris sentimentul ca fiind „incredibil”.

Aceasta este o veste uimitoare. Interventia la care a fost supusa d-na York reprezinta o descoperire importanta in tratamentul diabetului de tip 1. Injectiile cu insulina, care de obicei ii provocau stari de tremur si voma, acum au disparut. Dar multi pacienti au confundat transplantul cu vindecarea de boala diabetica, cand de fapt nu este chiar asa.

Lucrul minunat este ca procedura va permite doamnei York sa-si produca propria insulina, dar pentru a vindeca diabetul de tip 1 este nevoie de mai mult decat producerea de insulina in limite normale. Chiar daca acum doamna York are un pancreas care functioneaza la intreaga capacitate, ea are inca boala care l-a impiedicat sa functioneze normal inainte. Pentru a vindeca diabetul de tip 1, trebuiesc eliminate deficientele sistemului imunitar.

Ca sa mentina productia de insulina in limita unor valori normale, doamna York trebuie sa ia medicamente imunosupresoare. Deoarece sistemul ei imunitar va ataca celulele care produc insulina, acest medicament este necesar pentru a evita respingerea organului transplantat.

Cat timp este posibil sa dureze?

Depinde. In cel mai bun caz putem sa comparam acest caz cu cel al lui Richard Lane, prima persoana din Marea Britanie care a primit cu succes un transplant de celule de insula. La fel ca doamna York, domnul Lane a fost nevoit sa ia medicamente imunosupresoare care l-au scutit de injectiile cu insulina timp de peste un an. Apoi a trebuit sa reia tratamentul cu insulina, iar BBC a transmis o stire cu titlul usor eronat „Transplantul l-a vindecat pe barbat de diabet”.

La fel ca doamna York, domnul Lane a trebuit sa ia medicamente imunosupresoare. Acest lucru i-a permis sa traiasca cinci ani fara insulina. Din pacate, domnul Lane trebuie sa recurga din nou la tratamentul cu insulina, dar progresele pe care le-a facut au fost extrem de promitatoare. Chiar si acum, el nu trebuie sa faca la fel de multe injectii ca majoritatea persoanelor cu diabet de tip 1 si, cu siguranta, nu la fel de mult cat trebuia inainte de a primi transplantul de celule de insula. Este posibil sa se intample la fel si cu doamna York.

Daca pancreasul va inceta, probabil, din nou, sa functioneze normal, la ce bun tot efortul acesta cu transplantul? De ce nu ramanem doar cu transplantul de celule de insula?

Pe scurt, pentru ca transplantarea unui pancreas este mult mai eficienta decat transplantul de celule de insula. Dupa cum sustine echipa care a efectuat operatia: „Desi [transplantul de pancreas] necesita o interventie chirurgicala majora si imunosupresie pe toata durata vietii, acesta ramane standardul ideal pentru anume pacienti care sufera de diabet de tip 1 si care nu raspund la terapia conventionala.

Transplantul de insula alogena este o alternativa promitatoare la transplantul de pancreas, dar rezultatele asupra pacientului sunt sub limita optima si ar necesita progrese semnificative pentru ca aceasta procedura sa fie considerata o terapie fiabila.”

Ar fi posibil transplantul de pancreas pentru toti pacientii?

Intr-o lume ideala, transplantul de pancreas ar fi posibil pentru toti pacientii. Procedura este, in general, mult mai convingatoare. Din pacate, operatia in sine necesita o interventie chirurgicala majora si, deseori, pacientul ramane multi ani pe lista de asteptare pentru a beneficia de un transplant de pancreas compatibil.

Chiar daca transplanturile de pancreas sunt disponibile pe scara larga, acestea sunt inca extrem de riscante. Reactiile adverse potentiale includ cheaguri de sange, infectie, complicatii urinare si insuficienta pancreatica. Apoi, exista reactiile adverse asociate cu medicatia imunosupresiva, cum ar fi subtierea oaselor, colesterol si tensiune arteriala ridicate. Din cauza acestor numeroase efecte secundare, transplanturile de pancreas se fac doar in cazuri foarte grave.

Acestea fiind spuse, este probabil ca de-a lungul anilor sa vedem progrese uriase in domeniul transplantului de pancreas si, pe masura ce procesul devine mai usor si mai sigur, este posibil sa devina mai larg disponibil. Faptul ca transplantul doamnei York a fost realizat din cauza unei fobii a injectiilor arata ca lucrurile stau bine. Nu este vorba de o vindecare, dar asta nu inseamna ca nu este o metoda extrem de interesanta.

Pe acelasi subiect: