Dieta „fix la fix” sau un astfel de stil de viata ajuta persoanele cu diabet?

Daca vorbim despre diabet zaharat, fie el de tip 1 sau tip 2, jumatate din tratamentul acestei boli il reprezinta dieta. Exista in acest moment mai multe tipuri de diete: dietele „fix pe fix” in care se stabileste exact cantitatea de HC (hidrati de carbon), diete ajustabile si diete libere.

In cele ce urmeaza vom discuta despre dietele prestabilite si care sunt avantajele si dezavantajele unei astfel de diete.

Un regim strict al pacientului cu diabet zaharat va duce la un control metabolic mai bun si va ajuta pacientul sa isi controleze atat valorile glicemice cat si cantitatea de medicatie orala sau insulina de care acesta va avea nevoie.

Dietele „fix pe fix” sunt concepute pentru ca pacientului sa ii fie mai usor sa respecte regimul necesar bolii lui. Astfel, un pacient nou diagnosticat va primi la momentul externarii, sau la momentul diagnosticului in cabinetul ambulatoriu al medicului diabetolog, o dieta. De cele mai multe ori dieta va fi una prestabilita.

Unui pacient i se vor da cantitati exacte de HC pe care sa le consume la fiecare masa si/ sau gustare.

Numarul de mese si gustari va fi determinat de catre tratamentul pacientului:

• un pacient tratat doar prin dieta sau prin dieta si antidiabetice orale, a primit un regim compus din 5 mese (3 mese principale si 2 gustari la ora 10:30/11:00 si la 16:30/17:00);
• un pacient tratat cu antidiabetice orale si insulina bazala va primi un regim cu 6 mese (3 mese principale si 3 gustari la orele 10:30/11:00, 16:30/17:00 si 22:00);
• acelasi regim de 6 mese se aplica si la pacientii tratati cu insulina premixata (doua prize pe zi) sau la pacientii tratati cu insulina umana in regim bazal-bolus;
• pacientii tratati cu analogi de insulina vor avea doar 3 mese principale, eventual, cel mult, ei pot pastra gustarea de la ora 22:00, astfel avand 4 mese (3 principale si o gustare).

Pentru a revedea tipurile de insulina si modalitatile ei de actiune, va rugam sa accesati articolele: „Totul despre insulina” si „Tipuri de insulina„.

Dupa ce i s-a explicat pacientului cate mese si cate gustari trebuie sa aiba in fiecare zi, i se va explica si continutul fiecarei mese/gustari. De regula exista un numar fix de hidrati de carbon care este impartit la numarul de mese. Astfel vom avea 160g HC, 180g HC, 200g HC, 220g HC si mai rar 240-250g HC impartiti in 3, 4, 5 sau 6 mese.

Gustrile vor contine 10 gHC sau 20 gHC, restul impartindu-se celorlate mese.

De exemplu 180g HC in 6 mese poate arata astfel:

• dimineata 50g HC;
• ora 10:30 10g HC;
• pranz 50g HC;
• ora 16:30 10g HC;
• cina 40g HC;
• ora 22:00 20g HC.

50+10+50+10+40+20=180 g HC

Pentru a vedea mai multe modele de impartire a hidratilor de carbon pe mese/gustari, va rugam sa accesati articolul: „Tipuri de diete in diabet (exemple: 160 HC, 180 HC, 200 HC, 220 HC)”.

De ce se folosesc aceste impartiri?

Cu ce il ajuta pe pacient sa stie ca la ora pranzului ii este recomandat sa consume 50g HC?

Ei bine, aceste diete „fix pe fix” si-au dovedit eficacitatea in pastrarea echilibrului glicemic. Este mult mai simplu pentru un pacient sa stie ca are de mancat o cantitate exacta si astfel el isi poate respecta dieta.

I se explica pacientului din ce poate sa isi compuna cantitatea de hidrati pe care o are la respectiva masa. El poate obtine 50g HC din mai multe combinatii:

• 200 grame orez/cartof/paste fainoase/ fasole boabe/ mazare (care contin 40g HC) si o felie de paine sau un fruct de 100g cu 10% HC;
• 250 grame mamaliga pripita (care contine 20g HC), 100 grame cartof ( 20g HC) si o cana cu lapte sau iaurt (250 ml=10g HC);
• 200 grame fruct 15%HC (30g HC), 2 felii de paine (20g HC).

Un pacient care primeste aceste informatii si i se explica cum sa le foloseasca, va respecta cantitatea de hidrati de carbon prescrisa si nu va risca sa isi creasca glicemiile din cauza ca mananca prea mult.

Avantajul dietelor „fix pe fix” constau in usurinta cu care pacientul o poate aplica odata ce i s-a prescris, avand prestabilite cantitatile de alimente si combinatiile in care le poate consuma. El va sti, la orice masa, cat si cum sa manance si nu va risca sa cuprinda in alimentatia lui alimente nepermise cantitativ sau calitativ.

Articolul este realizat de Dr Parliteanu Oana-Andreea

Medic Diabet, Nutritie si Boli Metabolice

Pe acelasi subiect: