Anca Rusen | Rubrica: Depresia | 5 noiembrie 2018
Diabetul zaharat este o boala cronica care de multe ori se asociaza atat cu depresia cat si cu burnout-ul. Marea majoritatea a oamenilor au experimentat cel putin de cateva ori sentimentul de tristete adanc care insa nu trebuie confundat cu depresia.
Depresia, sustin specialistii este un concept mult mai amplu si este cu atat mai pregnant cu cat pacientul respectiv are si o boala cronica care il solicita zilnic, asa cum se intampla in cazul unui diabet zaharat insulino-dependent. Totodata, pacientul cu diabet zaharat se confrunta adesea si cu fenomentul de burnout, iar cei din jurul sau este esential sa-l sustina in astfel de momente.
Concret, burnout-ul este un concept utilizat cu precadere in mediul ocupational, dar a fost preluat si in cazul diabetului zaharat, fiindca managementul acestuia este preceput ca “un loc de munca” in care trebuie sa fii implicat non-stop, mereu exista sansa complicatiilor iar vacanta de la boala, nu-ti poti lua. De exemplu, pacientul cu diabet zaharat trebuie sa-si masoare de cateva ori pe zi glicemia, sa-si calculeze carbohidratii pe care ii consuma, sa isi administreze insulina in functie de aceasta si de activitatile pe care doreste sa le desfasoare, dar mai ales sa anticipeze situatiile in care ar avea nevoie de mai mutla insulina, de aceea de multe ori pacientul ajunge sa fie suprasolicitat.
Nu in ultimul rand, riscul pentru burnout creste atunci cand pacientul doreste sa faca totul bine, sa aiba un bun management al diabetului zaharat si chiar daca face totul bine, glicemiile de exemplu, sunt tot mari, sau atunci cand riscul pentru complicatii este in crestere. Astfel, persoana se va confrunta cu frustrari, tristete, suprasolicitare care in final conduc la instalarea burnout-ului.
Burnout-ul este considerat si un rezultat al stresului indelungat, fiind cauzat de ceea ce-si doreste omul si ceea ce primeste in realitate.
Totodata, atrag atentia specialistii, pacientii cu diabet zaharat pot trece adesea si printr-un fenomen numit distres, care nu trebuie confundat cu depresia. Distresul este un concept diferit de depresie, care se manifesta prin lipsa interesului pentru propriul tratament, pentru controlul diabetului zaharat, pentru efectuarea corecta a insulinei chiar. In astfel de situatii ajutorul psihologului este esential. Numai sub indrumarea acestuia pacientul isi poate reveni, fara ca boala de fond sa lase urmari asupra starii de sanatate a persoanei in cauza.
De aceea, daca avem in familie persoane cu diabet zaharat este indicat sa le urmarim cu grija, sa fim atenti atunci cand acestia pot avea schimbari de comportament. Nu trebuie sa pierdem din vedere faptul ca diabetul zaharat este o boala cu un management solicitant, de aceea pacientul cu diabet este la risc de a trece prin episoade de burnout sau chiar prin episoade de depresie. Cu ajutor specializat insa situatia poate sa revina la normal.