Obezitatea, cauza a cel putin 12 forme de cancer

Un nou studiu (al carui coautor este Nigel Brockton, PhD, director de cercetare la AICR -Institutul American de Cercetare a Cancerului) care a revizuit datele din ultimii 30 de ani despre dieta, greutate corporala, activitate fizica si cancer, a confirmat ca exista o legatura intre cancer si modul de viata, si ofera recomandari bazate pe dovezi privind reducerea riscului de cancer.

Produs de AICR si de Fondul de Cercetare Mondiala a Cancerului, acest studiu rezuma date de la 51 milioane de oameni, incluzand 3.5 milioane de cazuri de cancer cu 17 puncte de plecare. Este un studiu cu date de calitate, ce provin in principal din studii de cohorta si trialuri control-randomizate care au cel mai mare nivel de evidenta.

Acest studiu confirma rezultatele recente ale unui alt studiu publicat de revista The Lancet Diabetes and Endocrinology care concluzioneaza ca excesul ponderal (sau obezitatea), este o cauza pentru cel putin 12 forme de cancer, dupa cum urmeaza : hepatic, ovarian, prostatic (avansat), gastric (zona cardiala), orofaringeal, colorectal, mamar (in postmenopauza), vezicular biliar, renal, esofagian (adenocarinom), pancreatic si endometrial. In cadrul unui chestionar din 2017 privind constientizarea cancerului, mai putin de 50% dintre repondenti stiau ca excesul ponderal sau obezitatea se asociaza cu cancerul.

Iata cele 10 recomandari cu privire la preventia cancerului

Conform Dr. Brockton, cele 10 recomandari sunt pasi practici si realizabili pe care fiecare poate sa ii urmeze pentru a reduce riscul de cancer.

Prima recomandare este de a avea o greutate normala, avand in vedere dovezile multiple ca o masa adipoasa crescuta se asociaza cu risc crescut de cancer.

Urmatoarele 2 recomandari se refera la pastrarea unei activitati fizice si consumul unei diete bogate in cereale integrale, legume, fructe si boabe. Aceste recomandari reduc atat riscul de cancer dar si previn aparitia obezitatii sau excesului ponderal.

• Sunt recomandate minimum 150 minute de activitate fizica zilnica moderata sau 75 minute de activitate fizica intensa/saptamana in randul adultilor. Acestea sunt recomandarile minime iar efortul fizic mai intens este probabil mai eficient in preventia cancerului.
• Compusii fitochimici din fructe si legume au efecte anticancerigene atat la nivel celular cat si la nivelul studiilor pe animale. Tinta aportului de fibre este de minim 30 g/zi, si cel putin 5 portii de fructe si legume fara amidon.
• Cerealele integrale si alimentele cu continut crescut de fibre reduc riscul de cancer colorectal. Beta-carotenul din alimente sau suplimente nu este asociat cu un efect substantial asupra riscului de cancer de prostata. Mancarurile contaminate cu aflatoxine (micotoxine produse de anumite tipuri de mucegaiuri care cresc pe culturi agricole) cresc riscul de cancer hepatic. Mancarurile conservate cu sare (inclusiv legumele fara amidon) cresc riscul de cancer gastric

Limitarea consumului

Urmatoarele 4 recomandari se axeaza pe limitarea consumului anumitor produse; mai exact a mancarurilor tip fast-food si a celor intens procesate cu continut crescut de grasimi, amidon si zaharuri; a carnii rosii si/ sau procesate; a bauturilor indulcite, snacks-urilor, produselor de panificatie, a alcoolului. Abandonarea fumatului se asociaza de asemenea cu reducerea riscului de cancer.

• Consumul carnii rosii si al celei procesate este descurajat. Ambele cresc riscul de cancer colorectal. Aminele heterociclice si hidrocarburile aromatice policiclice formate in momentul procesarii carnii la temperaturi crescute au potential mutagenic. Mancarurile care contin o cantitate mare de sare, precum carnea procesata, pot afecta mucoasa stomacului si pot induce colonizarea cu Helicobacter pylori.
• Consumul de alcool este de asemenea si el descurajat, chiar si aporturi moderate de cancer pot sa creasca riscul de cancer. Acetaldehida, un metabolit al oxidarii alcoolului, poate fi carcinogenic. Alcoolul poate de asemenea sa creasca nivelul sangvin de estradiol. Un consum crescut de alcool creste riscul de cancer mamar la femeile in pre- si postmenopauza.
• Arsenicul din apa de consum creste riscul de cancer pulmonar, cancer de vezica urinara si cancer de piele.

Cea de a opta recomandare este limitarea excesului de suplimente alimentare pentru preventia cancerului; in schimb, scopul este aportul de nutrienti prin intermediul unei diete echilibrate.

Ultimele 2 recomandari se centreaza pe anumite subgrupuri populationale.

Mamele ar trebui sa alapteze copiii pe cat posibil, reducand riscul de cancer mamar si de obezitate infantila. Aceasta recomandare este in concordanta cu cea a Organizatiei Mondiale a Sanatatii care indruma la alaptarea exclusiva in primele 6 luni de viata si apoi pana la 2 ani sau mai mult, asociat cu mancaruri complementare adecvate.

Alt subgrup este cel al persoanelor care deja au primit diagnosticul de cancer. Este necesara accentuarea rolului important al dietei, nutritiei, activitatii fizice si a greutatii corporale in lupta cu cancerul. FIecare persoana recent diagnosticata cu cancer ar trebui sa consulte imediat un specialist nutritionist care poate sa ia in considerare toate caracteristicile pacientului.

Bibliografie: Diet, Nutrition, Physical Activity and Cancer: a Global Perspective. World Cancer Research Fund/AICR. 2018.

Articolul este realizat de Dr Căpraru Oana Maria

Medic specialist endocrinologie, doctor in stiinte medicale, RMN Diagnostica Brasov

Pe acelasi subiect: