Articolul este realizat de Dr Parliteanu Oana-Andreea
Inca de la inceputurile diabetului zaharat de tip 1, dupa ce s-a descoperit ca pancreasul nu mai secreta insulina, a aparut ideea de transplant de pancreas sau chiar de a crea un pancreas artificial.
Transplantul de pancreas nu a functionat din cauza modalitatii de producere a bolii. Diabetul zaharat de tip 1 este o boala autoimuna in care propriul organism a atacat celulele beta pancreatice. Acest atac s-a produs prin intermediul unor anticorpi care in loc sa protejeze organismul, au suferit o mutatie, si l-au atacat. Acesti anticorpi au memorie. Din acest motiv nu putem face un transplant.
Daca vom pune in organismul unui bolnav cu diabet zaharat de tip 1 un nou pancreas, anticorpii lui il vor recunoaste si il vor ataca si pe acesta, din cauza mutatiei si a memoriei. Este la fel ca in cazul varicelei, daca ai facut o data, teoretic nu mai faci si a doua oara pentru ca ai dezvoltat anticorpi care acum te apara si daca mai intri in contact cu virusul ei il recunosc si il ataca.
Singura metoda prin care transplantul sa functioneze ar fi sa facem apoi terapie imuno supresoara. Aceasta terapie ar diminua capacitatea anticorpilor de a mai recunoaste noul pancreas si astfel nu l-ar mai ataca.
Problema cu terapia imuno supresoara este ca ea ataca toti anticorpii si in acest fel organismul nu mai este protejat. Acele medicamente nu fac diferenta intre anticorpii care au atacat pancreasul si anticorpii care ne apara de boli. Riscam in acest fel sa murim de la o banala raceala sau pneumonie cu care corpul nu mai poate lupta. Pentru a vedea explicat mecanismul autoimun implicat in aparitia diabetului zaharat de tip 1, va rugam sa accesati articolul: ”Cauze diabet zaharat la copii”
In medicina moderna, se incearca transplantul combinat de pancreas cu rinichi (ambii rinichi), insa este foarte greu sa obtinem de la un donator si amandoi rinichii si pancreasul pentru a fi transplantate unui diabetic. In general, se opteaza pentru donarea rinichilor catre doua persoane, astfel putandu-se salva mai multe vieti. Aceasta tehnica este inca in curs de dezvoltare.
Ramane astfel varianta de pancreas artificial. In acest domeniu s-au facut foarte multe cercetari si descoperiri in ultimii ani si speram ca in maxim 5-10 ani acesta sa fie disponibile la scara larga pentru intreaga populatie. In prezent inca se efectueza studii clinice de siguranta, studii care vor mai dura cel putin 5 ani.
Pancreasul artificial, sau bionic – cum a fost denumit el, este un dispozitiv care livreaza insulina, livreaza glucagon si citeste glicemia. El are un senzor incorporat si citeste glicemia, in functie de valoarea glicemiei el va injecta insulina daca glicemia este mare sau va livra glucagon daca glicemia este mica.
Dupa multe incercari s-a ajuns sa se gaseasca un algoritm matematic prin care sa se calculeze dozele de insulina sau glucagon in functie de valoarea glicemiei. Astfel, pancreasul artificial este un dispozitiv total automat si autonom care actioneaza ca si pancreasul uman si mentine glicemiile in limite normale.
Acest dispozitiv a fost conceput si elaborat in Statele Unite ale Americi la Universitatea din Massachusetts. Au fost deja efectuate studii pe loturi mici de pacienti, sub stricta supraveghere. In anul 2014 s-a efectuat un studiu pe 30 de adulti si 32 de adolescenti cu diabet zaharat de tip 1, acestia au fost tinuti sub stricta supraveghere intr-o tabara si li s-a montat pancreasul bionic.
Concluzia acestui studiu a fost ca prin purtarea acestui dispozitiv de catre pacientii cu diabet zaharat de tip 1, s-a imbunatatit valoarea glicemiei cu o frecventa foarte mica de hipoglicemii.
In urma acestui studiu si a altor similare cu el, pancreasul bionic a obtinut aprobarea FDA (Food and Drug Administration) ca fiind eficient in tratamentul diabetului zaharat de tip 1.
Pentru a putea fi comercializat pe piata el trebuie sa mai urmeze o serie de studii de siguranta prin care sa se demonstreze ca viata pacientului nu va fi pusa in pericol daca il va utiliza. Studiile de siguranta vor mai dura in medie inca 5 ani.
Articolul este realizat de Dr Parliteanu Oana-Andreea
Medic Diabet, Nutritie si Boli Metabolice