Sursa News Medical
Diabetul poate creste riscul de aparitie a unor forme de cancer: un nivel ridicat al glicemiei poate afecta structura ADN-ului
De ani de zile, oamenii de stiinta incearca sa rezolve un mister medical: „de ce persoanele cu diabet de tip 1 sau de tip 2 prezinta un risc crescut de a dezvolta unele forme de cancer?”.
Astazi, cercetatorii ofera o posibila explicatie pentru aceasta problema. Ei au descoperit ca ADN-ul sufera daune majore atunci cand nivelul zaharului din sange este ridicat, in comparatie cu situatia in care acesta se situeaza la un nivel normal, astfel crescand riscul aparitiei unor forme de cancer.
Se stie de multa vreme ca persoanele cu diabet au un risc de 2,5 ori mai mare de a dezvolta anumite tipuri de cancer. Aceste tipuri de cancer sunt cel ovarian, mamar, de rinichi si altele. Deoarece incidenta diabetului continua sa creasca, si probabilitatea de a dezvolta diverse tipuri de cancerului va creste de asemenea.
„La persoanele cu diabet zaharat de tip 2, insulina nu transporta eficient glucoza in celule. Deci, pancreasul produce din ce in ce mai multa insulina, si astfel apare hiperinsulinemia”. Pe langa controlul nivelului de glucoza din sange, hormonul insulina poate stimula cresterea celulelor, ceea ce poate duce la cancer.
De asemenea, majoritatea persoanelor cu diabet zaharat tip 2 sunt supraponderale, iar excesul de tesut adipos produce niveluri mai ridicate de adipokine decat la cele cu o greutate normala. Acesti hormoni pot cauza inflamatia cronica, care este legata de cancer. Cea mai frecventa opinie este ca riscul crescut de cancer are legatura cu hormonii care pot reprezenta un factor important in aparitia cancerului, insa pana in prezent nu au existat suficiente dovezi solide”.
Totusi, cercetatorii de la centrul de cercetari si tratament pentru cancer si diabet City of Hope, au avut o alta opinie. Ei s-au intrebat daca nivelul ridicat al glicemiei observat in diabet ar putea dauna ADN-ului, ceea ce face ca genomul sa fie instabil si astfel ar putea duce la aparitia cancerului. Asadar, cercetatorii au cautat un tip specific de daune sub forma de baze ADN modificate chimic, cunoscute sub numele de aductiuni, in cultura tesuturilor si a rozatoarelor cu diabet. Intr-adevar, au gasit un aduct ADN, numit N2- (1-carboxietil) -2′-deoxiganozina, sau CEdG, care a aparut mai frecvent la modelele diabetice decat la celulele normale sau la soareci.
Mai mult decat atat, nivelurile ridicate ale glucozei au influentat procesul celulelor pentru remedierea ADN-ului. „Expunerea la niveluri ridicate de glucoza duce atat la aducti ADN, cat si la oprirea regenerarii lor, care in combinatie ar putea genera instabilitatea genomului si aparitia cancerului”.
Recent, cercetatorii au finalizat un studiu clinic care a masurat nivelurile de CEdG, precum si nivelurile ARN (CEG), la persoanele cu diabet de tip 2. Ca si la soareci, persoanele cu diabet au avut niveluri semnificativ mai mari atat de CEdG, cat si de CEG, comparativ cu persoanele sanatoase.
Dar echipa de cercetatori a vrut, in plus, sa determine cauzele moleculare care fac ca aductele sa nu fie fixate corect de celule. Acestia au identificat doua proteine care par a fi cauza: factorul de transcriptie HIF1a si proteina de semnalizare mTORC1, ambele avand o activitate mai mica in cazul diabeticilor. HIF1α activeaza mai multe gene implicate in procesul de reparatie. „Am descoperit ca daca stabilim HIF1α intr-un mediu cu un nivel al glucozei ridicat, crestem nivelul de refacere al ADN-ului si reducem daunele acestuia, iar mTORC1 controleaza de fapt HIF1α, asa ca daca stimulam mTORC1 se stimuleaza si HIF1α”.
Conform observatiilor echipei de cercetatori, exista deja mai multe medicamente care stimuleaza HIF1a sau mTORC1. Ei intentioneaza sa observe daca aceste medicamente scad riscul de cancer la animalele diabetice si, daca da, le vor testa si pe oameni. Se observa ca metformina, un medicament comun in tratamentul diabetului, care ajuta la scaderea nivelului glicemiei, stimuleaza, de asemenea, refacerea ADN-ului. „În prezent se testeaza metformina in combinatie cu medicamente care stabilesc in mod specific HIF1a sau imbunatatesc semnalizarea mTORC1 la animalele diabetice. Intre timp, o modalitate mai eficienta de reducere a riscului de dezvoltarea a unor forme de cancer la persoanele cu diabet, ar putea fi un control mai bun al glicemiei. „Pare o solutie extrem de simpla, dar in realitate este, totusi, foarte dificila pentru majoritatea bolnavilor sa-si mentina glicemia in limite normale”, spun cercetatorii.
Acest articol este realizat cu sprijinul:
Sursa News Medical